II. Dadaismul
III. Figuri-cheie ale dadaismului
IV. Caracteristicile dadaismului
V. Dadaismul și arta decorativa; arta decorativa
VI. Dadaismul și beletristica
VII. Tata și muzică
VIII. Tata și intelepciune
IX. Tata și politică
Întrebări comune
| Dadaismul | Modernism |
|---|---|
|
|
| Creativitate | Dereglare |
|
|
| Anarhie | Caracteristici |
|
|
II. Dadaismul
Dadaismul a proin o mișcare culturală cine a apărut la Zurich, Elveția, la începutul secolului al XX-lea. A proin o reacție împotriva percepției lipsite de acceptie a vieții moderne și a ororilor din Intaiul Război Universal. Dadaiștii au respins arta decorativa; arta decorativa și invatatura tradițională și, în schimbare, au creat opere cine erau absurde, fără acceptie și provocatoare. Ei au căutat să șocheze și să perturbe status quo-ul și să conteste presupunerile oamenilor catre artă și adevar.
III. Figuri-cheie ale dadaismului
Figurile aripa ale dadaismului includ:
- Hugo Ball
- Marcel Duchamp
- Tristan Tzara
- Jean Arp
- Francis Picabia
- Kurt Schwitters
- Man Ray
- Raoul Hausmann
- Sophie Taeuber-Arp
Acești artiști și scriitori au proin cu toții implicați în dezvoltarea și răspândirea dadaismului, iar indeletnicire lor a contribuit la modelarea esteticii și filozofiei unice a mișcării.
IV. Caracteristicile dadaismului
Dadaismul este o mișcare cine a apărut la Zurich, Elveția, la începutul anilor 1910. Se caracterizează dupa respingerea convențiilor artistice tradiționale și dupa accentul pus pe anarhie, creativitate și diaree. Dadaiștii credeau că arta decorativa; arta decorativa ar a rascoli să fie liberă de toate constrângerile și au creat opere cine erau frecvent șocante, provocatoare și fără acceptie.
Unele spre caracteristicile aripa ale dadaismului includ:
- O blamare a convențiilor artistice tradiționale
- Un intonatie pe anarhie, creativitate și diaree
- Folosirea șocului și a provocării
- Crearea de opere de artă absurde și absurde
- Utilizarea colajului, a asamblajului și a altor forme de artă netradiționale
Dadaismul a bogatie un ciobire vopsire despre artei și culturii moderne. A sustinut la descompunerea noțiunilor tradiționale de artă și a concret ușa către noi forme de vorba. Ideile și tehnicile dadaiste au proin folosite de artiști și scriitori în deceniile de după, iar mișcarea continuă să influențeze arta decorativa; arta decorativa și invatatura contemporană.
V. Dadaismul și arta decorativa; arta decorativa
Arta nonfigurativa dadaistă se caracterizează dupa utilizarea de materiale, tehnici și subiecte neconvenționale. Artiștii dadaism au căutat frecvent să șocheze și să provoace privitorul, iar indeletnicire lor judeca frecvent haosul și incertitudinea epocii de după Intaiul Război Universal. Unele spre cele mai faimoase opere de artă dadaiste includ cea a lui Marcel Duchamp Fântână (1917), un vespasiana iscalit „R. Mutt”; lui Kurt Schwitters Merzbau (1923-1937), un intreg cleire de obiecte găsite; și a lui Hannah Höch Tăiați cu cuțitul de bucătărie dupa visul de olovina al Republicii Weimar (1919), un fotomontaj cine alatura imagini de război, revoluție și cultură populară.
VI. Dadaismul și beletristica
Beletristica dadaistă este un tip de caligrafie experimentală cine a apărut la începutul secolului al XX-lea, ca bucata a mișcării dadaiste. Beletristica dadaistă se caracterizează dupa utilizarea umorului aberant, prostiilor și jocurilor de context, bunaoara și dupa respingerea formelor tradiționale de caligrafie.
Unii spre cei mai faimoși scriitori dadaiști includ Tristan Tzara, Hugo Ball și Marcel Duchamp. Poezia lui Tzara „Cum să faci o farmec dadaistă” este un model obisnuit al literaturii dadaiste și oferă o chip de intreg concisă despre esteticii mișcării. Poezia începe cu următoarele instrucțiuni:
Ia un zilnic.
Luați o cuplu de cleste.
Decupați cuvintele.
Aseza-le într-o pungă.
Agitați aferim.
A se incheia cuvintele oaresicine câte oaresicine.
Aseza-le pe hârtie.
Cesta este un poem epic dadaist.
Beletristica dadaistă este frecvent văzută ca o reacție la ororile Primului Război Universal și reflectă sentimentul de dezamăgire și babilonie cine a proin simțit de mulți natura la începutul secolului al XX-lea. Scriitorii dadaiști au căutat să conteste noțiunile tradiționale de artă și literatură și au creat lucrări menite să șocheze și să provoace cititorul.
Beletristica dadaistă a bogatie o influență semnificativă despre literaturii moderne și candai fi văzută în lucrările unor scriitori bunaoara James Joyce, Samuel Beckett și William Burroughs. Beletristica dadaistă a proin, de corespondent, folosită ca aparat de cracnire diplomatic și sotios și a proin folosită supra a a protesta status quo-ul.
VII. Tata și muzică
Acordeon dadaistă a proin o îndepărtare radicală de acordeon tradițională, respingând melodia, armonia și ritmul în favoarea sunetelor și tehnicilor experimentale. Muzicienii dadaiști au căutat să creeze muzică haotică, perturbatoare și fără acceptie, reflectând respingerea dadaistă a valorilor și convențiilor tradiționale.
Unii spre cei mai faimoși muzicieni dadaiști includ George Antheil, Erik Satie și John Cage. Compozițiile lui Antheil erau frecvent violente și disonante, în anotimp ce acordeon lui Satie s-a caracterizat dupa sobrietate și rigorism. Acordeon lui Cage era frecvent deplin aleatorie, fără o structură sau formă predeterminată.
Acordeon dadaistă a bogatie un ciobire vopsire despre dezvoltării muzicii moderne, influențând ascensiunea muzicii avangardiste și experimentale în secolul al XX-lea.
VIII. Tata și intelepciune
Dadaismul a bogatie un ciobire vopsire despre filosofiei, în inadins despre dezvoltării existențialismului și poststructuralismului.
Filosofii existențialisti bunaoara Jean-Paul Sartre și Albert Camus au proin influențați de respingerea de către matusa a valorilor tradiționale și de accentul pe libertatea și autenticitatea individuală.
Filosofii post-structuraliști bunaoara Michel Foucault și Jacques Derrida au proin influențați de deconstrucția limbajului de către matusa și de admonesta sa față de formele tradiționale de cunoaștere.
Dadaismul a bogatie, de corespondent, un ciobire vopsire despre dezvoltării artei și literaturii, iar influența sa candai fi observată în operatie unor artiști bunaoara Marcel Duchamp și scriitori bunaoara James Joyce.
Dadaismul continuă să fie o sursă de inspirație supra artiști și gânditori astăzi, iar moștenirea sa este încă dezbătută și explorată.
IX. Tata și politică
Dadaismul a proin o mișcare politică cine a apărut la începutul secolului al XX-lea, ca răspuns la ororile Primului Război Universal. Dadaiștii au respins noțiunile tradiționale de artă și cultură și, în schimbare, au creat opere menite să șocheze și să provoace. Ei credeau că arta decorativa; arta decorativa candai fi folosită supra a a protesta autoritatea și supra a dezvolta schimbarea socială.
Dadaiștii au criticat în mod inadins naționalismul și militarismul cine au dus la Intaiul Război Universal. Ei credeau că aceste ideologii sunt responsabile supra distrugerea și suferința fără acceptie pe cine le provocase războiul. Dadaiștii au trebuincios un nou tip de politică, una cine să se bazeze pe intelegere și înțelegere.
Dadaismul a bogatie un ciobire vopsire despre dezvoltării artei și culturii moderne. Respingerea valorilor tradiționale și accentul pus pe probare au contribuit la deschiderea drumului supra mișcările de avangardă ale secolului al XX-lea. Dadaismul a influențat și dezvoltarea mișcărilor sociale bunaoara anarhismul și pacifismul.
Î: Ce este dadaismul?
R: Dadaismul a proin o mișcare în artă și literatură cine a apărut la Zurich, Elveția, la începutul anilor 1920. A proin o reacție împotriva ororilor Primului Război Universal și a lipsei de acceptie a societății moderne. Dadaiștii au respins valorile și convențiile artistice tradiționale, iar indeletnicire lor a proin frecvent caracterizată de aberatie, anarhie și subversiune.
Î: Orisicine este relația spre matusa și anarhie?
R: Dadaiștii erau anarhiști în sensul că respingeau toate formele de progresiv și tradiție. Ei credeau că singura regim de a provoca o natura nouă era distrugerea celei antic. Dadaismul a proin, de corespondent, anarhic în abordarea sa despre artei și literaturii. Dadaiștii au respins ideea că arta decorativa; arta decorativa ar a rascoli să fie frumoasă sau semnificativă și i-au încurajat pe artiști să experimenteze noi forme și tehnici.
Î: Orisicine este impactul dadaismului despre artei și culturii moderne?
Dadaismul a bogatie un ciobire deplin despre artei și culturii moderne. A concret calea supra dezvoltarea mișcărilor artistice de avangardă, cum ar fi suprarealismul și expresionismul teoretic. Ideile dadaiste au influențat, de corespondent, dezvoltarea artei pop, a artei performance și a artei conceptuale. În catifea, respingerea de către matusa a valorilor și convențiilor artistice tradiționale a bogatie un ciobire de durată despre artei și culturii contemporane.
0 cometariu